Tu, unicatul meu,

E prea placut acest sentiment de euforie de care nu as vrea sa ma despart nicioadata.
Crezand ca nu te voi mai revedea am simtit cum lumea i-a o intorsatura brusca si cum totul se schimba in nuante monotone dar acum, dupa ce am avut ocazia de a te revedea si de a te cunoaste mai bine, de a simti caldura corpului tau imbratisand-o pe a mea, sentimentul prezent a fost nu teama sau emotie ci incredere. Uitandu-ma in ochii tai ciocolatii si trasaturile tale de copil matur am realizat ca nu a fost totul un capriciu sau ceva trecator. Si atunci cand doar rostesc numele tau in mine se zbat mii si mii de licurici in stomac... Nu ma pot stapani. Vorbesc non-stop de perfectiunea ta si de faptul ca....existi. Si existi nu numai in lumea mea ci si in lumea reala.
Din ziua respectiva persectiva mea asupra lumii s-a schimbat totul devenind mai senin si mai placut...vrand nevrand neplacerile le evitam intr-un mod ciudat de calm si linistit. Am simtit ca totusi exista cineva care reuseste sa te faca fericit si sa zambesti chiar si atunci cand lucurile se complica.
As vrea sa fac ca timpul inapoi si sa prelungesc ziua cand ne-am intalnit. Ziua in care am facut cunostinta cu sentimele mele.