Stelele-n Cosmos
stralucitor luceau,
lunecau incet in jos
si lin, prea-repede cadeau.
Jos pe Pamant
oamenii strigau
cu inima prinsa intr-un framant
"Lumea arde stralucitor"-inghinau.
Sus pe Luna
cu Ka stateam,
artificii fantastice zaream in van
abatandu-se spre o lume
mult prea buna si pagana.
Si-n departare
printr-o sonda auzeam:
"Lumea arde stralucitor!"
convinsa insa eram
ca oamenii ard triumfator.
Din vechea lume
vag-mi amintesc
cuvinte brune
spuse cu dispret:
"Moartea e un lucru prea simplu".
Conceptia acum usor se schimba,
lumea acum rudele-si ingropa,
lacrimi acum prea amar varsa
un Pamant cu sufletul calcat.
Timpul sa plecam
a sosit acum,
ne luam inimile
si-n infinit zburam,
lasand in urma
un titan profund
prea proaspat si rotund...
dar poezia ta e prea faina.
RăspundețiȘtergere"Moartea e un lucru prea simplu".
It's true!
mersi >:D<
RăspundețiȘtergerefara Ka nu se poate :X
moarte e un lucru prea simplu atunci cand nu te confrunti cu ea dar in momentrul confruntarii, iti dai seama cat de mult conteaza viata si ca moartea nu e chiar atat de simpla...