20.03.2010

Nu din nou.


Am asteptat cu mare nerabdare venirea primaverii, iar acum ca a venit , ceva nu e cum ar trebui sa fie.
De abia am asteptam ca vremea sa se incalzeasca si sa ma pot duce la sat si sa stau afara. Azi am fost si preferam sa nu fi fost. Credeam ca totul era deja de domeniul trecutului , iesirile , locurile , tot. Dar azi, trecand pe langa acele locuri am realizat ca nu e asa. De parca totul s-ar fi petrecut recent. Locul unde prima data ne-am cunoscut, unde prima data am vorbit, banca pe care stateam in fiecare seara... O Doamne...
Toate aceste amintiri mi-au creat o stare de euforie...de parca apartineam unei lumi unde doar eu existam. Incercam sa ma concentrez la un alt lucru, subiect sau amintire dar nu reuseam .
Am ajuns la bunica, am stat la povesti apoi m-am asezat in curte pe un butuc si incercam sa ma bucur de razele calduroase a Soarelui. Dar nu. Stand acolo, mi-am reamintit cum acum doi ani stateam in acelasi loc, fericita si plina de sperante spre deosebire de prezent, cand totul era ruinat.
Stiu ca nu merita.
Stiu ca a gresit si inca foarte mult.
Dar si eu poate ca am gresit undeva.
Asa trebuia sa fie ?
La intoarcere, ma gandeam ce as face daca ar fi fost in fata mea. Ce reactie as fi avut? L-as fi evitat? Probabil ca as fi fost lasa si m-as duce pe un alt drum departe de el.
Si chiar era acolo. Statea cu prietenul pe strada si eu am trecut. Nu m-a vazut, dar eu da.
Chiar era nevoia ca totul sa se intample acum ?
De ce nu il pot uita?

Saptamana viitoare plec in Maribor-Slovenia.Miercuri.Iar entuziasmul de la inceput acum a .... disparut.
Sper sa fie bine.
Sper sa fiu eu bine.


Asculta mai multe audio Muzica

5 comentarii:

  1. Eu mereu am considerat un anumit loc (parc, strada banca) sacru, daca pot spune asa, iar amintirile acelea nu imi fac niciodata rau, deaia incerc sa nu le uit si tin cu toata puterea de ele sa treaca intacte de lupta cu neinduratorul timp. Cat despre primavara, mie mi-a adus exact energia de care aveam nevoie , nu stiu cat o sa ma tina.

    Sa ai o zi buna

    RăspundețiȘtergere
  2. Si Sambata ta s-a desfasurat sub semnul/ motivul amintirilor mai mult sau mai putin senine ;)).
    O sa fii bine >:D<, trebuie sa fii bine pentru linistea ta.
    Distractie fluffy in calatorie.

    RăspundețiȘtergere
  3. Te inteleg. Nici eu nu ma simt bine cand amintitirile se intorc.
    Tot odata, si el se intoarce.
    P.S. Sper sa fie ok in Slovenia. Nici eu nu am chef sa ma duc.:*

    RăspundețiȘtergere
  4. Liviu,
    ma bucur ca te-a ajutat primavara. eu deabia am asteptat sa vina iar acum nici un chef nu am.

    Iulia,
    sper sa fie bine in excursie :*

    Rainbow,
    ar fi bine sa gandim pozitiv...
    si jur ca daca ar exista vreo operatie de scos persoane din inima acolo m-as duce si te-as lua si pe tine. E deja prea mult.
    Si btw, asta e deja al treilea an cu febra Dfd. Si da, stiu ca a fost nesimtit.
    Si deasemenea stiu ca nu trebuie sa ma gandesc la el si ca nu e de mine.
    Dar cum sa fac sa nu ma mai gandesc la el? Dc imi aminteste tot mai mult de el. In astfel de momente imi vine sa imi iau bagajele si sa plec undeva departe.
    smrc
    :(

    RăspundețiȘtergere