
Vara asta a venit cu niste schimbari si nu stiu daca sunt bune sau rele. Ceva ce stiu sigur e ca m-am schimbat. Acum sau poate mai demult, cert e ca de abia acum am realizat asta.
Imi este dor de distractie,prieteni, asa zisul "foc de camp", "tenis-volei" , de prietenii de la "colt", de lucrurile frumoase care mi se intamplau, de mai multe clipe de bucurie, de mai putine cosmaruri, lacrimi si durere. Mi-e dor de vechea eu.
Acum cateva zile am avut o vizita din partea unei verisoare. Am speram ca ea ma va scoate cumva din ciudata stare care o simteam si ca poate ma voi regasi cumva.
Da da. Mai rau a fost, mi-am dat cat de mult m-am schimbat.
Ea statea pe mess vorbind cu nu stie nici ea cu cine, stand pe hi5(am avut si eu 14 ani dar nu am facut ce face si ea :)) ) iar eu ma plictiseam....la tv nimic, de citit nu puteam ptr ca imi citea super conversatiile ei iar la ora 4 dimineata m-am apucat sa sterg praful si sa fac din nou curat in carti(obsesia mea). Din conversatiile ei mi-am dat seama ca toti baietii cu care a vorbit au intrat imediat intr-un subiect ... intim sa zic. Ok. Oare sunt eu depasita sau baietii sunt problema??
In fine ...
Ea nu e niciodata trista. E fericita si obtine tot ce vrea.
Din nou pun pe balanta pe noi doua. Si constietizez ce se intampla ...
Exista o anumita indiferenta in mine pe care nu o pot controla.
O frica de noi dezamagiri, jigniri si regrete.
Dar daca tot m-am schimbat atat de mult , foarte bine.
Aici, pe blog si fata de toate persoanele care imi vor citi postarea , PROMIT ca ma voi tine de visele mele si voi incerca EU SINGURA sa mi le indeplinesc cumva, PROMIT ca nu voi lasa ca nimeni sa ma calce in picioare si sa faca ce vrea din mine, PROMIT ca nu voi lasa pe nimeni sa se simta mai presus decat mine.
Si sper ca aceasta "schimbare" sa aduca si ceva bun.
Iar mai PROMIT ceva: daca pana pe 20 octombrie, nu imi primesc cadoul mult dorit, de fapt nu pot spune cadou ci mai de graba vis(un vis care are o vechime de 5 ani), eu singura mi-l voi cumpara cum stiu si cum pot.Iar cei care ma cunosc cat de cat, stiu despre ce cadou vorbesc.
Si da mai e ceva.
Ceva ce m-a pus pe ganduri in ultimele zile.
Oare chiar exista acea "mare dragoste" care doar o data viata intalnesti?
Oare chiar exista acele priviri pline de emotii si care au puterea de schimba totul?
Oare chiar exista persoane SINCERE care sa te iubeasca dezinteresat?
In acest moment nu stiu ce sa mai cred. Poate ca multi vor crede ca delirez sau ca sunt beata si vorbesc prostii. Dar nu cred ca mai exista ceva frumos si sensibil.
Poate doar niste sentimente frumoase bine ascunse si ingropate in adancul sufletului a catorva persoane.
Si doar acele persoane ma mai fac sa ma simt bine.
Apropo mai am un nou regret.
Din nou, mi-am judecat aproapele gresit. Si stiu ca poate el nu va vedea ceea ce scriu si ceea ce nu ii voi spune poate nicioadata.Dar: " A. iarta-ma !
Chiar aveam nevoie sa scriu asta toate aceste lucruri si sa ma descarc cumva.
toţi ne schimbăm treptat.
RăspundețiȘtergereîncearcă să vezi partea bună a lucrurilor şi readu înapoi ce te făcea fericită pînă acum.
dorinţa e totul.
(enigmatic ochiul tău)
dia.
asta incerc sa fac... doar ca exista si momente in care dorinta dispare.(acesta a fost unul)
RăspundețiȘtergere:D
Cel mai mult ma bucura partea cu promisiunile :)
RăspundețiȘtergereAs putea sa spun ceva incurajator pt fiecare propozitie scrisa, dar cred k nu are rost. Esti o persoana puternica si capabila de cele mai frumose gesturi si sentimente. Nu uita asta!
Radmi,
RăspundețiȘtergeremultumesc de incurajare si sper sa reusesc sa fac macar un sfert din ceea ce mi-am propus.
:*
In primul rand, vreau sa-ti spun ca blogul ii foarte frumos. M-a aminteste de spring :)
RăspundețiȘtergereCrestem, ne schimbam, menjaju se i nasa misljenja, nasi pogledi na svet...
Nemoj da brines zbog toga, ali NE DAJ da te tuga savlada. Ne kazem, ne treba ni da si sto posto vremena "cu zambetul pe buze", ali jedan covek je rekao: "Kakve su ti misli, takav ti je zivot", razmisljaj malo pozitivnije i zivot ce biti lepsi!
Slusaj veseliju muziku, gledaj komedije, mozda te to malo oraspolozi.
I veoma vazno: Ne razmisljaj stalno o tim problemima.
Ovo ti govorim jer mi znacis i stvarno ZELIM da budes srecna.
Ja ne volim obecanja, jer sam posle razocarana ako ih ne ispunim.
Zelim ti da ti se san ostvari, da mogu, kupila bih ti tu gitaru! Al' ne brini, stize stipendija od septembra :> :X
I da, sta jos moram da kazem: Iako se mnogo toga promenilo, znaj da sam ja tu, kao rame za plakanje. I volim te mnogo vise nego sto mislis. Zao mi je zbog stvari koje su se desavale.
I sto se tice A. on ti je najblizi rod, i treba da budete bliski i da se volite. Ali nemoj da zalis, ljudi smo, svi gresimo u procenama ;)
:*
P.S.Izvini sto je tako dugacko.
Rainbow,
RăspundețiȘtergereahh ... ne dam se ili bar necu da se dam ali vidis i sama da ne ide... probam i probam i nista.
ali znam da cu proci preko svega.
i gitaru cu da je kupim . to sam sigurna.
imacu strpljenja ali ove godine, JA cu da kupim gitaru. I don't care kako ali je kupim.
I ne treba mi vise nista drugo. Ljubav je mozda nista. Mozda je samo jedan prelep san. SAN. I nista vise. A sta ce se desiti u septembar ne me zanima. Ako mu je bas stalo do mene je mogao nekako da me dobi, ali nije tako da opet se vracamo na sami pocetak. Muskarci su isti. Kao sto je rekla i Radmi, svi su kreteni ali fiecare in felul lui :)).
Nekada ce me neko zeliti a nece me dobiti jer onda cu ja biti ona koja ce omrziti sve i tek onda ce videti ostali sta znaci bol i dezamagirea.
Ok sad sam nervozna i f*ck. Procice mi kao i uvek.
Jedino sto me jos drzi pe linia de plutire je misao da cu imati gitaru.
Cu moci sama da kompunujem pesme i cu ih pevati ja za mene, veci, pred mesecom sa mojim blesavim glasom. Sve za jedan momenat srece. Bar jedan.
I sad izvini ti mene za ovaj roman :))
I ne, ovo sa gitarom videla sam i sama da nije nesto prolazno. ^^
RăspundețiȘtergere