"Foarte dragut. Foarte interesant."- El.

"De aceea am plecat pe front, pentru că ştiam că altminteri, dacă nu mor acolo, va fi mult mai grav, voi afla într-o zi, că, pentru tine, am murit de mult..."-Eliade

Curajul, furia, demnitatea si-au facut aparitia si au inceput o batalie crunta cu inima, iar creierul de sus statea si privea totul. Cei dintai trei strigau, reprosau si bine argumentau orice lucru neclar si orice cauza pentru a pune punct situatiei. Inima in schimb, incerca sa se adune si sa raspunda ferm la toate intrebarile. Dar cuvintele...nu-si mai gasea.

Demnitatea: Tu, cum poti sa te lasi calcata in picioare de un El, care vezi si singura ca nu merita si ti-a arat de atatea ori ca ar putea sa fie al tau si doar al tau, dar a ales-o pe ea?

Curajul: Tu chiar vrei sa fii a doua pe care mereu sa o joace cum vrea? Ai ajuns sa fii o jucarie? Dupa ce toane are, asa sa-ti vorbeasca?

Furia: Ce naiba, el vrea sa se joace cu nervii, sentimentele tale si tu sa ii permiti? Unde ai decazut? Nu pot sa cred ca tu, marea Tu, ai inchis ochii de atatea ori si ai trecut peste atatea ! Demnitate, mai spune tu ceva ca eu explodez!

Demnitatea: Te-a jignit de prea multe ori ca sa il ierti si de data asta. In plus, stii ca o va mai repeta din nou si din nou...

Curajul: Haide spune si tu ceva! Nu ne fa sa parem ca vorbim de unii singuri!

Creier: Ajunge! Cred ca am ascultat destul! Se vede clar ca asa nu se mai poate... Inima, trebuie sa-ti expui si tu parerile si argumentele.

Inima: Din prima zi am inceput sa simt ceva pentru el. Dupa primele cuvinte adresate, l-am stiut al meu. Dar nu era. M-am lasat furata de vorbele lui, de privirea lui, de el-pozitiv si negativ. Puteti sa ma acuzati ca m-am indragostit. Si aveti dreptate pentru tot ce spuneti. Dar nu am ce sa fac. Pluteam de fiecare data cand ne spuneam lucruri dragute . Imi amintesc cand i-am recunoscut ce simt,de asemenea, cand el imi spunea ce simte. Acum stiu ca imi e greu. Dar...

Creier: Inteleg ce vrei sa spui, ii inteleg si pe ei. Acum, Inima, noi doi avem o batalie lunga de dus. Nu putem regreta, nici da inapoi.

Alea iacta est.

Acum, asteptam sa nu fiim raniti. Nici tu, nici eu. Dar, vei vedeam ca in final, vom stii de ce am facut asta. Si pentru ce.

Acum, nu ne ramane decat sa asteptam ca timpul sa curete si vindece totul...